Șef Clinică Chirurgie Cardiovasculară Spitalul Monza • Coordonator Cardiomyopathy Center, Spitalul Monza • Șef de lucrări la Universitatea Titu Maiorescu

Dr. Lucian Dorobanțu: „Chirurgul este garantul frumosului, frumosul privit ca perfecțiune în a restabili arhitectura inimii”

In permanentă luptă cu secunda, în perpetua căutare de cunoaștere și de mai bine pentru pacienții săi, chirurgul cardiac Lucian Dorobanțu este un deschizător de drumuri în domeniul chirurgiei cardiovasculare din România. Domeniul, în care a reușit să aducă progres și să alinieze standardul la ceea ce se practică în marile centre ale lumii, se află într-un proces continuu de cercetare-inovare. Este un pas înainte, atât de necesar sistemului nostru de sănătate care, prin acest val tânăr de medici cu potențial enorm, ne dă încrederea că “ne vom face bine!”.

Privind către profesionistul și omul Lucian Dorobanțu, un “ambițios simptomatic”, să folosim o expresie a momentului, mă gândesc că în aceste vremuri excepționale, când timpul pare că nu mai are răbdare cu noi, când toți am fost, poate, mai mult decât oricând, în lupta cu “secunda de viață”, ce șansă mare avem! Există încă în România acești oameni ce puteau profesa oriunde în lume, dar au ales cu sufletul. Iată medicii noștri, care privesc cu atâta modestie sintagma: “eroii din linia întâi”, al căror discurs este unul cât se poate de onest, prin excelență etic, ce ar putea fi rezumat prin răspunsul lui Voltaire la întrebarea “Ce este virtutea?”, iar răspunsul, “A face bine, fă-l și asta-i tot!”.

Informatiabucuresti.ro: – Cum a fost, domnule Doctor Lucian Dorobanțu, această perioadă pandemică, atât din pricina noului virus, dar și din pricina “pandemiei de frică”? Cum ne putem învinge teama?

Dr. Lucian Dorobanțu: -Teama este un sentiment firesc în fața necunoscutului. Orice schimbare vine întotdeauna cu frică, dar viața, însăși, înseamnă schimbare, transformare, adaptare. Va trebui să ne obișnuim să trăim în această nouă realitate. O vom face printr-o atitudine responsabilă. Nu vom putea depăși frica până când nu vom reuși să stăpânim noțiunile legate de inamic. Inamicul nevăzut, puțin cunoscut. Metodele de protecție și de evitare ne sunt deja cunoscute. Lucrurile se îndreaptă spre un făgaș normal.

– Am asistat la un sistem de sănătate global în degringoladă. V-ați format în sisteme performante de sănătate, ați studiat în Franța, Italia și SUA, la Johns Hopkins Hospital. Cunoscându-le stilul de organizare, cum ați citi acest mod de a fi “depășit de situație” al marilor sisteme?

-Cunoașterea dușmanului a fost o adevărată provocare pentru toate sistemele de sănătate. Nu s-a știut potențialul infecțios și capacitatea letală a noului coronavirus. Aceste lucruri nu au fost cunoscute, nici mecanismele de acțiune, nici terapiile. Lucrurile s-au schimbat permanent și deși nu există o terapie clară, au fost încercate abordări care și-au dovedit eficienţa, iar rata de mortalitate este în scădere în ultima vreme.

– Ce a învățat sistemul românesc din lecția aceasta? S-a vorbit mult despre nepregătirea sistemului. Ceva a funcționat bine?

– A fost o lecţie a adevărului, ȋn primul rând. Nu au avut loc jumătăţi de măsură. Noi am tratat situația militărește. Lumea a fost obligată să stea în casă, astfel încât rata transmiterii a fost ținută sub control. Am avut înțelepciunea de a privi ce au făcut alții înaintea noastră și de a trage concluzii în special pentru a preveni răspândirea virusului. Apoi, expertiza împărtășită de peste tot din lume în ce privește tratamentul și îngrijirea pacienților infectați ne-a fost de mare utilitate.

– Care a fost situația în chirururgia cardiovasculară pentru o categorie de bolnavi, afectați din ambele perspective, al potențialului de infectare cu SARS-COV2, dar și al bolii cardiace, de fond?

– A fost o cumpănă pentru mulți dintre pacienții cu boli cardiovasculare. Infarctul, de pildă, este urgență acută, pentru care contează fiecare minut. Când s-a instalat panica, oamenii nu au fost pregătiți să își mai asume riscuri. Pacienții noștri au fost invadați de sentimentul fricii, justificat pe de o parte, pe de altă parte de neînțeles, pentru că au întârziat tratamente vitale. Pentru pacienții cronici sau pacienții la risc tratamentele au venit târziu sau nu au mai venit. Din punct de vedere al accesibilității, oamenii au fost tratați oarecum incorect de către sistem, ca victime colaterale într-un război. Trebuie să reinstaurăm încrederea în sistem și să transmitem acestor pacienți că perioada a fost una excepțională și trebuie să vină să își asigure starea de sănătate, să își pună ordine în viață, să beneficieze de tratamentele optime pe care le putem oferi. Pentru binele lor! Din păcate, avem pacienți care puteau beneficia de chirurgie minim invazivă, dar pentru că timpul a trecut în defavoarea lor, lucrurile s-au agravat și au intrat pe un nou făgaș, cu o altă abordare. Chirurgia minim invazivă oferă șansa unei abordări mai puțin traumatizante, cu mic potențial de a se complica și pentru a căror recuperare sunt necesare 4-5 zile post-chirurgie. Pacientul se întoarce la viață într-o speranță normală ca a unui om care nu a fost operat.

„Chirurgia inimii, abordată minim invaziv, o soluţie!”

– Practicați chirurgie cardiacă minim invazivă la cel mai înalt nivel de expertiză. Ce patologii pot avea adresabilitate acestei abordări? Anul trecut ați coordonat primele intervenții pe cord realizate robotic. Care sunt avantajele acestor metode pentru pacienți?

-Cu excepția intervențiilor combinate, coronariene și valvulare, de exemplu, se poate aborda minim invaziv o gamă largă de patologii cardiovasculare. În domeniul chirurgiei valvulare, intervențiile de plastie sau protezare a valvelor-mitrală, aortică, tricuspidă-pot fi astăzi abordate minim invaziv în centrele de excelență în chirurgia cardiacă din România. Patologia concomitentă a bolii, complicațiile bolii de fond (hipertensiune pulmonară secundară), patologii asociate (pulmonară, de exemplu), specificațiile anatomice ale fiecărui pacient pot constitui factori care indică sau contraindică alegerea ȋntre abordări, minim invazivă sau clasică. Ceea ce trebuie să primeze este alegerea metodei sigure ȋn beneficiul pacientului.

Chirurgia robotică este un pas curajos făcut de centrul în care profesez, este o chirurgie de viitor care sperăm să își găsească adresabilitate în cât mai multe patologii ale inimii. Este o chirurgie fină și precisă, care maximizează abilitățile chirurgului, dar și potențialul de recuperare post-intervenție a pacientului.

-Sunteți coordonatorul singurului centru din România și Sud-Estul Europei în diagnosticul și tratamentul cardiomiopatiei hipetrofice obstructive, centru dezvoltat în parteneriat cu echipa Dr. Paolo Ferrazzi din Italia, reputat specialist recunoscut worldwide pentru progresele aduse acestui domeniu. Cum a fost colaborarea în această perioadă, în care Italia a fost atât de lovită de pandemie?

– Colaborarea cu centrul din Italia este o colaborare care a trecut proba timpului. Noi ne sfătuim în cadrul centrului, ne prezentăm cazurile noastre, colegii ne prezintă abordările lor. Experiența este bilaterală și fertilă. Ca rezultate și experiență cumulată, suntem al 2-lea centru din lume, după Mayo Clinic, SUA. Bolnavii care suferă de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă sunt o categorie de pacienți la risc din ambele perspective, al potențialul de infectare, dar și al bolii de fond. Am operat perioada aceasta pacienți care nu se simțeau deloc bine. Această boală are un potențial de agravare deosebit, spre moarte subită, așa încât am evaluat pacienții din această perspectiva. Nu am ezitat să îi ajut!

„Este esențial ca viitorii medici să lucreze în centre cu mare deschidere, să fie expuși la ce este inovație”

-Iată o lecție frumoasă a echipei, a “medicinei fără granițe”. Credeți că și viitoarea generație de medici va fi mai unită în jurul unor cauze drepte?

-Lumea medicală este o lume globală. Informația circulă cu o mare rapiditate. Acest lucru are și avantaje, dar și dezavantaje. Au circulat multe informații contradictorii în această perioadă. Au fost studii verificate insuficient, pe care lumea le-a luat de bune, deși nu îndeplineau standardele unei cercetări medicale elaborate. Educația medicală nu cunoaște graniţe, medicii tineri au acces la educație foarte ușor, li s-a netezit calea către cunoaștere. Este esențial ca viitorii medici să lucreze în centre cu mare deschidere, să fie expuși la ce este inovație și către oameni dispuși să îi ȋnveţe. De anul trecut spitalul nostru are statut de Clinică Universitară atat pentru pregătirea studenților Universității “Titu Maiorescu”, cât și cea a medicilor rezidenţi ȋn chirurgie cardiovasculară. Ca Șef al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, nu poate decât să mă bucure acest lucru, pentru că vom pregăti viitoarele generații de medici atât din punct de vedere teoretic, cât și practic. Este o bucurie să pot să le pot fi profesor. Este o bucurie să văd cât de mult se implică ei ȋn acest process. Este o bucurie să știu că toată această experienţă, uneori unică ȋn România și ȋn Estul Europei, va fi transmisă mai departe!

-Valoarea unui om se cunoaște prin ce dăruiește semenilor. Chirurgul dăruiește șansă la viață pacienților săi. Profesorul dăruiește cunoaștere. Ce va însemna progres pentru viitoarea generație de medici cărora, acum, le deschideți calea către viitoarea profesie?

-În primul rând aș vrea să sădesc în ei pasiunea de a face această profesie. În această profesie este esențial să iubești ceea ce faci și să iubești oamenii pentru care o faci. Aș vrea apoi să aibă credința că “noi” este mai puternic decât “eu”. Sper să ajungă generațiile tinere să își iubească și să își respecte mentorii cum și noi am făcut-o la rândul nostru. Îmi doresc să mă mândresc peste ani că am putut să creez o școală. Nimic nu-I mai frumos să vezi că dintr-o școală românească se va dezvolta o altă școală. Așa înțeleg eu evoluția domeniului nostru. Aș vrea să împărtășesc cu viitorii chirurgi “estetica inimii”.

– Estetica inimii. Sună bine! Ce înseamnă mai exact acest concept?

– Ca să fac o paralelă cu cel care a adus excelență în domeniul esteticii literare, Tudor Vianu, m-aș referi la expresia “chezășia frumosului”. Chirurgul este garantul frumosului, frumosul privit ca perfecțiune în a restabili arhitectura inimii, circuite, fluxuri, mecanisme deteriorate de boală. Este ceea ce îi vom învața pe viitorii chirurgi. Frumosul și perfecționismul! În chirurgia cardiacă estetica inimii înseamnă gesturi perfecte, executate cu eleganţă și măiestrie, totul bazat pe cunoștințe solide și pe o experiență care se acumulează în timp, în ani de practică operatorie.

„Estetica inimii înseamnă pentru chirurg gesturi perfecte, eleganţă, măiestrie”

-Trăim vremuri excepționale în care sănătatea este bunul cel mai de preț. A trecut un an de când a fost adusă în discuție publică distribuția resurselor publice și private în sănătate. Viața este ceva ce se negociază? Ce înseamnă interesul pacientului în acest context?

-Modelele occidentale propun ca pacientul să se ducă acolo unde știe că beneficiază de cele mai bune opțiuni ale momentului, fie către sistemul public, fie către privat. Interesul pacientului înseamnă ca pacientul să fie susținut în situația în care îi este greu. Atunci intervin sistemele de sănătate și asigurările de sănătate. Este frustrant ca atunci când omul este în suferință, să mai aibă o temere și o presiune suplimentară. Resursele, că sunt ele publice sau private, trebuie să urmeze acest principiu etic, să pună interesul pacientului în centrul sistemului de sănătate.

-“So close no matter how far”, cum spune o piesă Metallica. Distanțare socială versus solidaritate umană. Cum ați resimțit această “confiscare a vieții” pe care ne-a adus-o momentul?

-Pentru că vorbim deja de o altă “normalitate”, trecutul se baza mai mult pe contactul medicului cu bolnavul. Tehnologia a adus nesperate beneficii, avem multiple posibilități de diagnosticare, de tratament. Chiar platformele de telemedicină de astăzi sunt o soluție a vremurilor pe care le trăim. Chirurgia de astăzi implică multă tehnologie, iar robotica și-a făcut debutul și în chirurgia inimii. Ce nu aș vrea să pierdem din vedere este contactul cu umanitatea. Dincolo de progres și tehnologie, tratăm omul în unicitatea sa. Îi privim și tratăm inima, copleșită de factori din ce în ce mai solicitanți și încercăm să îi redăm funcționalitatea. Mi se pare că s-a întâmplat să înțelegem mai bine aceste lucruri exact în aceste timpuri. Într-o societate oficial distanțată social, oamenii s-au apropiat mai mult la nivel afectiv, emoțional, cultural. Am realizat de fapt ce nevoie au oamenii unii de ceilalți. Cât de mult viața noastră depinde de a celorlalţi. Din fericire, cercul relaţional al fiecărui om s-a mărit, nu s-a micșorat. Aceasta nu a fost o confiscare a vieții, ci un profund recurs la umanitate cu valorile pe care le are mai de preț: solidaritate, respect, dragoste de oameni. Este o carieră de vocație, unde înainte de toate nu trebuie să pierdem din vedere că adevărată vocație a inimii este de a sluji iubirii semenilor. Iată credința mea profundă.

„Adevărata vocație a inimii este de a sluji iubirii semenilor!”

Dr. Lucian Dorobanţu

  • Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară în cadrul Spitalului Monza, coordonator al primului Centru Est-European specializat în diagnosticul și tratamentul chirurgical al Cardiomiopatiei Hipertrofice Obstructive.
  • Șef de lucrări la Universitatea “Titu Maiorescu “din București, Doctor în Medicină din 2008, a fost iniţial prim operator în cadrul Institutului de Urgență și Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu, București și șef de lucrări la UMF Carol Davila.
  • După absolvirea UMF Carol Davila, și-a definitivat studiile de specialitate în străinătate, ȋncepând cu un Masterat în Circulație Extracorporeală și Asistare Circulatorie obținut la Universitatea „Paul Sabatier” (2002, Franța).
  • Au urmat apoi stagii succesive în plastii de valvă mitrală și aortică, bypass integral arterial, chirurgia rădăcinii aortice, dar și în chirurgie vasculară, în cadrul Spitalului CHU Rangueil din Toulouse, Franța, sub îndrumarea Prof. Yves Glock (2001-2002) şi ulterior sub îndrumarea Dr. Marco Diena, de la Clinica San Gaudenzio din Italia (2006, 2007, 2008).
  • În 2013, s-a specializat în SUA în asistare circulatorie, în transplant cardio-pulmonar și chirurgia rădăcinii aortice, sub îndrumarea Prof. Duke Cameron la Johns Hopkins Hospital, spitalul unde s-a efectuat prima operaţie pe cord din lume.
  • Din 2015 s-a dedicat chirurgiei cardiace minim invazive, cu stagii succesive de specializare în Olanda, Belgia, Elveția în chirurgie minim invazivă și robotică, implantare percutanată de valvă aortică (TAVI).